Vineri,3 martie 2023

Zeci de ani el a fost admirat de toate echipele din țară. Dar timpul și-a pus amprenta pe acest stadion, intrat în anul 41 al existenței sale. Lipsa unor fonduri consistente de la sursele guvernamentale nu l-au mai putut menține la standardele cerute în prezent. De admirat efortul administrației locale care prin efectuarea unor lucrări de mentenanță încearcă să îl mențină în parametri funcționali. Dar ar fi atâtea de făcut... Poate-și apleacă privirea boierii de la Capitală și asupra stadionului din Lunca Jiului. Poate până la anul când fotbalul de aici împlinește 105 ani.

"Inima mea, din vârf de munte și până la nivelul mării, bate pentru România", declară Avram Iancu

Face parte din categoria modelelor Văii Jiului, alături de Adrian Ahrițculesei sau Toma Coconea. Implicat mereu în proiecte serioase, bibliotecarul – înotător Avram Iancu a răspuns cu amabilitate unui set de întrebări, în cadrul emisiunii de pe YouTube, „Liber la vorbe”, din care am selectat câteva.

Reporter: Avram, ai început acum vreo trei decenii cu...karatele?!

Avram Iancu: Așa este, am început cu artele marțiale, am fost în 1995 chiar campion național de tineret la karate kyokushin. Am mai avut clasări bune și în anii următori, la competiții de anduranță, locul 3 la triatlon Surmont în 1999 și locul 4 la Romanian Iron Man. Era prima ediție, la Codlea.

Reporter: Apoi ai schimbat „macazul”...

Avram Iancu: Da, am ieșit în natură, cu bicicleta, drumeții... Au trecut vreo 17 ani până la „atacul” noilor performanțe, timp în care m-am „așezat” în societate, m-am căsătorit, am devenit tatăl a trei fete, apoi în 2014 a început „nebunia”. După câteva încercări nereușite, mi-a ieșit în 2016, traversarea Canalului Mânecii, adică aproape 18 ore, între Dover și Calais, 34 km. Performanța se desăvârșa pe 30 august 2016. Am fost primul român care am reușit să trec înot Canalul Mânecii.

Reporter: Acest succes, cred, te-a ambiționat, ți-ai propus o nouă provocare...

Avram Iancu: Da, așa este... Am fost impresionat de cartea „Pilotul de pe Dunăre” a lui Jules Verne. Am luat ca reper împlinirea a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, peste 1000 km din cei 2860 ai Dunării sunt pe teritoriul nostru. Am plecat de la izvoare, de la Donaueschingen din Germania, pe 20 iunie 2017 și după 89 de zile, pe 16 septembrie, am dus cursa la capăt, până la Sulina. Fără costum de neopren, fiind astfel un record. Am avut onoarea să fiu întâmpinat la sosire de marele Ivan Patzaichin. A fost o cursă dificilă, cu tot felul de obstacole.

Reporter: Urmează „repriza a treia”: Marea Neagră.

Avram Iancu: 2018 a fost un an special, se împlineau 100 de ani de Românie Mare, m-am încadrat și eu în eveniment, cu ce știam că pot face mai bine. Mi-am propus o altă provocare, un traseu de 630 km pe Marea Neagră, de la Sulina până la Istanbul. A fost un înot costier, aproape de țărm, am ieșit în larg, în dreptul porturilor, Constanța, Balcik, Varna, Istanbul. A fost un înot festiv, nu am urmărit vreo performanță, totul a durat 60 de zile, cam zece kilometri pe zi.

Reporter: Practic, anul și concursul...

Avram Iancu: În 2019, celebra cursă a lui Tiberiu Ușeriu, o cursă de alergare în Canada, așa-numita „6633 Arctic Ultra”, la Cercul Polar de Nord. Era în luna martie, am alergat 618 km în opt zile, până la Tuktoyaktuk. În 2020 am reușit un record de anduranță pe Dunăre, 36 ore și 29 minute, pe o distanță de 103,8 km, între localitățile Pojejena și Porțile de Fier.

În 2022, punctul forte a fost traversarea înot a Canalului Bristol, un loc cu curenți puternici, între localitățile Glenthorne (Anglia) și Porthcawl (Țara Galilor), adică 40 km, timp de 10 ore și 45 minute.

Tot ceea ce am făcut până acum este pentru că inima mea, din vârf de munte și până la nivelul mării, bate pentru România!