Luni, 4 iulie 2022

50 de ani. O jumătate de secol. Atât a trecut din vara lui 1972, când Știința Petroșani, echipa de rugby, reusea să se plaseze pe locul 2, ceea ce era echivalent cu titlul de campioană a României. O echipă ce nu avea un stadion propriu (actualul este inaugurat în 1976) care se antrena pe unde apuca, în fața căminelor studențești, în parc, pe dealurile Istitutului, fiind “primită” să-și joace meciurile de campionat pe la Aninoasa, Lonea-Petrila, Lupeni sau pe vechea arena “Jiul” din Petroșani.

Și cu toate astea, un atrenor destoinic, Teodor Rădulescu (a murit în 2011 la vârsta de 79 de ani), pe atunci în vârstă de 40 de ani, cu un grup de jucători talentați și antuziaști (C. Dinu, Bucos, Ortelecan, V. Marinescu, Burghelea, Fălcușanu, Fl. Constantin, Emil Neagu, Bărgăunaș etc.), care cochetau cu lotul național, reușesc să țină piept marilor team-uri are vremii (Steaua, Dinamo, Grivița Roșie, Farul).

Știința Petroșani a acelui campionat 1971-1972 de acum 50 de ani rămâne un reper și un simbol pentru orice sportiv al clubului din “Dealul Institutului”.

Etern respect acestei generații.

Poveștile sportului universitar la Petroșani (XXXVI)

JUBILEELE ȘTIINȚEI

50 de ani (1972-2022) de la cea mai mare performanță la rugby, Știința Petroșani, vicecampioana României!

La începutul anilor 70, echipa de rugby Știința Petroșani avea un trend ascendent, impunându-se printre echipele puternice ale țării. E drept, într-o competiție în care te luptai cu Dinamo, Steaua, Grivița Roșie, Farul Constanța sau Universitatea Timișoara, era greu să emiți pretenții prea îndrăznețe.

La începutul lui iunie 1972, Știința Petroșani, care avusese un parcurs foarte bun, juca penultima etapă din campionatul 1971-1972 contra celor de la Dinamo București (vezi facsimile), cu puternicii: Nica, Florescu, Stoica sau Dăiculescu în ”15”-le de bază.
Știința, antrenată de Theodor Rădulescu, avându-i în teren pe C. Dinu, Ortelecan, Dan Talpă, Băltărețu, Lomotă, Bucos, Neagu, Fălcușanu, Burghelea, Abrida, Jean Moromete sau Victor Marinescu (în fotografii), fac un joc excellent, impunându-se categoric cu 21-9.

Așadar, speranțe mari pentru ultimul meci, decisiv, la Timișoara, împotriva Universității cu care Știința era în lupta direct pentru titlu.
Peste 4000 de spectatori au încurajat echipa de pe Bega, în acordurile lui ”Gaudeamus Igitur”, timișorenii cu celebrii Tătucu, Rășcanu, Popovici, Ene, Cândea sau Peter, dominând jocul în ccea mai mare parte a timpului, conducând la un moment dat cu 16-0.
Știința își revine în partea a doua a jocului, dar este învinsă cu 22-12. Echipa din ”Dealul Institutului” a aliniat la Timișoara echipa: C. Dinu, Ortelecan, Talpă, Moroe (Stănculescu), Ionescu, Băltărețu, Fl. Constantin, Moromete, Neagu, Abribula, Rădulescu, Fălcușanu, Burghelea, Bucos.
Gazetarul cronicii meciului de atunci, Nicolae Lobonț, își amintește:
”Știința și-ar fi droit titlul atunci dar timișorenii, pe teren propriu cu mii de suporteri. N-a fost o tragedie, băieții s-au bucurat tot drumul de la Timișoara la Petroșani – să tot fi durat atunci vreo 6 ore! – fericiți că sunt vicecampioni” spune Nicolae Lobonț. A mai urmat un joc la Petroșani, pe vechiul stadion ”Jiul”, 19-10 cu Grivița Roșie București.